Intamplator *

  Din necunoscut... am aparut toti, dar asta trebuie schimbat. Mi-a fost dat sa cunosc atat de multe... pana si pe mine ma cunosc mai bine. Acum ca ma stiu pe mine incep sa te cunosc si pe tine. Da... tu care nici macar nu te-ai  aratat. Te simt cu fiecare pas pe care il fac... mai aproape, ne indreptam unul spre altul fara macar sa stim. Cred in noi fara ca macar sa aflu daca esti moracanos ca mine cand te trezesti duminica si ai vrea sa mai stam putin... si inca putin panaaa ne vine cheful de plimbare. Cred ca-ti place deja zambetul meu si il cauti neincetat in toate fetele cu care vorbesti, dar e dezamagitor ca eu poate sunt chiar in spatele tau neobservata.

  Si acum as vrea sa te descriu, cum te stiu eu de departe... Esti asa visator dar totusi bine intentionat, vrei totul dar din toate cate putin, bine calculat dar neatent, insuportabil dar adorabil.

  Pana intr-o zi, cand o sa fiu proaspat trezita din somn si ma duc la cumparaturi... astept la coada si te bagi tu in fata mea la fel de indispus... si atunci normal ca ma apuca nervii si te trag de maneca dupa care un sentiment dubios si zic „Heiii...” si ramanem asa neclintiti, poate caa... chiar ai aparut. Mi-a zburat si somnul si mi-a zburat si dorul, ne-am gasit.